Sport
Bătălia pentru fotbalul românesc

Cea mai aprigă luptă dată vreodată pentru conducera Federaţiei se va purta pe 18 aprilie, favoriţi fiind Burleanu şi Lupescu

Niciodată nu am avut parte de o bătălie mai acerbă pentru câştigarea poziţiei de frunte la Federaţia Română de Fotbal decât cea care va avea loc săptămâna viitoare, miercuri, 18 aprilie. Practic, după Revoluţie, Mircea Sandu a fost suveran neconstestat, el conducând până în 2014. În urmă cu patru ani, când „Naşul” a renunţat să mai candideze, s-a produs o mare surpriză, şefia fiind preluată de Răzvan Burleanu, practic un necunoscut. Atunci, s-a vorbit mult de implicarea politicului în alegeri, mai ales că tocmai înainte de referendum a fost fost arestat Gică Popescu, principalul favorit să-i succeadă lui Mircea Sandu. Răzvan Burleanu a avut un mandat controversat. Mulţi i-au reproşat lipsa de experienţă în fotbal şi faptul că îngroşat numărul angajaţilor la FRF, cuantumul salariilor gravitând în jurul a 4 milioane de euro anual. Burleanu îşi revendică o calificare la Euro 2016 şi un eşec major în preliminariile CM 2018, aducerea primului selecţioner străin, neamţul Daum, fiind total neinspirată. Răzvan Burleanu a jucat fotbal doar la nivel de juniori, el fiind şi arbitru până la vârsta de 19 ani. A activat ulterior în cadrul Primăriei Bacău, Comisiei Juridice din Parlamentul României, Autorităţii Electorale Permanente şi Administraţiei Prezidenţiale. În vârstă de 33 de ani, Burleanu a condus înainte de 2014 din postura de preşedinte Federaţia Română de Minifotbal, precum şi Federaţia Europeană de Minifotbal, structură nerecunoscută de UEFA sau FIFA. În condiţiile în care Marcel Puşcaş, fost colaborator al lui Burleanu la FRF, pare totuşi out-sider, actualul preşedinte era mare favorit să-şi prelungească şederea în fruntea fotbalului, până când şi-a prezentat candidatura Ionuţ Lupescu. Fostul internaţional, cel poreclit „Kaiserul” are 49 de ani şi este component al „Generaţiei de aur”, cu care a participat la două Mondiale şi două Europene, inclusiv la celebrul parcurs până în sferturile World Cup 1994. A jucat la Dinamo şi la Bayer Leverkusen, iar ca antrenor a activat la FCM Bacău şi FC Braşov. În anul 2005 a intrat în administraţie şi a ocupat până în 2011 funcţia de director general al Federaţiei Române de Fotbal, pe vremea „erei Mircea Sandu”. Din 2011 el a fost director al Comisiei Tehnice a UEFA, funcţie din care a demisionat la începutul lunii februarie, când a decis să candideze la preşedinţia FRF. Aşadar, Lupescu are experienţă la nivel înalt, atât ca fotbalist, cât şi din postura de conducător, iar la UEFA a activat alături de nume grele ale fotbalului internaţional, cel mai sonor fiind al lui Alex Ferguson. Lupescu a fost atacat însă de Răzvan Burleanu, care i-a reproşat că pe vremea când activa la FRF a obţinut anumite comisioane din contracte ale FRF cu firmele sale sau ale familiei sale.

Dintre cei trei candidaţi, Răzvan Burleanu şi Ionuţ Lupescu au venit în „campanie electorală” şi la Craiova. Evident, când au poposit în Bănie şi-au afişat şi argumentele pro-Bănie. În staff-ul lui Burleanu se află şi câţiva componenţi ai Craiovei Maxima, precum Gheorghiţă Geolgău sau Radion Cămătaru, dar în acelaşi timp Sorin Cârţu este un mare contestatar al actualului şef al FRF, ca de altfel şi Piţurcă şi Boldici.

Deşi pe vremuri era o solidaritate FRF-LPF, respectiv între liderii Sandu şi Dragomir, în ultimii ani între cele două foruri a existat practic o permanentă stare de beligeranţă, iar Gino Iorgulescu îl va susţine cu siguranţă pe Lupescu la alegeri. Principalul motiv al războiului dintre Ligă şi Federaţie ar fi drepturile TV pentru Liga I, la zecile de milioane de euro aspirând şi oamenii lui Burleanu.

Lupta pentru FRF a împărţit şi aşa-zisa generaţie „a lui Mutu şi Chivu”. Chiar cei doi lideri sunt în bărci diferite. Mutu este alături de Cosmin Contra şi Mirel Rădoi în „tabăra Burleanu”, în timp ce Cristi Chivu este alături de Ionuţ Lupescu. Chiar dacă o mare parte din Generaţia de Aur, în frunte cu Gică Popescu şi Gică Hagi, îi este alături lui Ionuţ Lupescu, sunt şi câteva excepţii, precum Belodedici şi Vlădoiu, angajaţi şi acum la FRF.

În condiţiile acestui duel în doi, Marce Puşcaş nu poate fi decât un arbitru. În vârstă de 58 de ani, Marcel Puşcaş a fost fotbalist şi antrenor la Steaua şi Rapid, iar ca preşedinte a activat la Viitorul Oradea, Steaua şi AJF Bihor. A avut şcoală de fotbal şi a fost şi impresar, deci se poate spune că a făcut aproape totul în fotbal, acesta fiind atuul său principal. Totuşi, Puşcaş are prea puţină expunere şi probabil la fel de puţină susţinere. În mandatul lui Burleanu, el a ocupat funcţia de manager de dezvoltare în cadrul FRF.
Adunarea Generală de alegeri a FRF a fost convocată de Comitetul Executiv pentru data de 18 aprilie 2018, ora 11, atunci când cei 257 de membri afiliaţi vor decide cine va conduce fotbalul românesc în următorii patru ani.

Care sunt majusculele din cuvântul : LupaMea?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

© Copyright 2008 - 2018 Lupa. Toate drepturile rezervate.