Politic
Florin Cîțu: ' Peste tot, problema numărul unu, lipsa forței de muncă'

Reprezentanții PNL Dolj s-au întâlnit, miercuri, cu mai mulți oameni de afaceri din județ. La discuții a participat şi președintele PNL Dolj Nicolae Giugea, deputatul Ionuț Stroe și Florin Cîțu, candidat al PNL, la Senat

Economistul Florin Cîțu, candidat al PNL la Senat, a vorbit despre una dintre problemele majore, lipsa forței de muncă în România:

" Oamenii de afaceri cu care am discutat în ultimele săptămâni în campanie au cam același probleme. De fapt îi leagă cam aceleași probleme. Am fost la Râmnicul Vâlcea și în București, acum sunt aici. Peste tot, problema numărul unu, lipsa forței de muncă, ceea ce pare ciudat, România o țară care are totuși un șomaj mare. Dar mai ales și aici în zonă să auzi oameni de afaceri vorbind că nu găsesc forță de muncă, nu numai calificată, forță de muncă în general și a2a bineînțeles relația cu ANAF-ul. Este iarăși firul care îi leagă pe toți oamenii de afaceri din România și a fost interesant că în ambele situații exemplele sunt cam aceleași. Pot să spun că și în prigramul nostru dar și așa cum văd eu lucrurile, așa cum se dezvoltă economia avem soliții de a intervenii noi mai mult peste relația dintre angajator și angajat. Dar avem câteva soluții care să îi ajute pe angajatori și cumva să descongestionăm piața forței de muncă. Piața forței de muncă, cred că ne-am mai confruntat cu aceeași problemă în 2005-2006-2007, aceleași discuții sau aceleași îngrijorări le vedeam la oamenii de afaceri de atunci. Nu găseau forță de muncă. S-a rezolvat oarecum pentru că economia a crescut câțiva ani puternic, s-a rezolvat prin scăderea impozitelor în 2005 un prim lucru și apoi economia crescând au crescut și veniturile și forța de muncă cumva s-a mișcat în România. Atunci nu eram în Uniunea Eruopeană și nu se pleca foarte ușor din țară. După ce am intrat în Uniunea Europeană, o parte din forța de muncă a plecat și atunci soluția cu creșterea veniturilor sau să aduci din partea mai săracă a țări, Moldova, în părțile din vest și chiar și aici unde văd că este nevoie, deși există o rată a șomajului foarte mare, nu mai este fiabilă, foarte mulți oameni au plecat deja din țară. Am identificat chiar cu ajutorul oamenilor de afaceri și nu numai de aici o altă problemă: ajutoarele sociale. Ajutoarele sociale care se pare că sunt un competitor foarte acerb pentru munca plătită. Vorbind cu oameni care nu au nevoie de muncă calificată, de oameni calificați, au spus că le este foarte greu și folosesc autobuzele lor sau folosesc soluții private de a aduce oameni la muncă și totuși au probleme în a găsi oameni care să lucreze cu ziua sau cu un contract pe termen limitat, în special în agricultură. Pentru că acești oameni deja beneficiază deja de ajutoare sociale. Sunt foarte multe exemple pe care le-am primit astăzi, de care nu știam, comune întregi unde dintr-o dată de la un număr de 8 oameni care aveau nevoie de ajutor social s-a ajuns la 200 de oameni care aveau nevoie de ajutoar social sau care beneficiază, nu că aveau nevoie pentru că aici este distincția.(...) Este foarte important că o să ne uităm foarte atent la modul în care sunt distribuite, atribuite aceste ajutoare sociale. Deja au devenit o frână în calea dezvoltării. Nu mai vorbim doar de un cost pentru buget, pentru că asta o vedeam deja. Ele au devenit, modul cum sint folosite și în scop politic în special, în scop electoral, ai devenit o frână pentru creșterea economică și asta deja nu putem să ne uităm ca la un fenomen de corupție la nivel național. În acest moment și analizele celor de la Ministerul Muncii dar și simpla observație, vedem că există o corelație între județele cu grad mare de sărăcie, care sunt administrate coincidență sau nu în mare parte de PSD, dar în milte dintre aceste județe există și un grad mare, după invetigațiile de la Ministerul Muncii, de dosare false pentru ajutor social. Deci este clar că aceste ajutoare sociale au început să fie folosite în interes propriu, în interes electoral și așa mai departe. Deci pentru a descongestiona această piață sau de a rezolva problema forței de muncă, se pare că aici este punctul cheie în acest moment. Bineînțeles, poate că sunt și alte soluții, creșterea venitului este una dintre ele, dar în acest moment trebuie venitul să crească foarte mult ca să îi faci pe oamenii care primesc un ajutor social de 700-800 lei pe lună să muncească. Deci aceasta a fost o discuție și o mare parte din discuție s-a învârtit în jurul acestui subiect și mi-a părut bine să aud părerile oamenilor care lucrează în fiecare zi. Am avut aceeași, chiar foarte puțin credibil, dar am avut aceeași dicuție la Râmnicul Vâlcea cu cineva din Partidul Socialist Român care este agricultor și era și el siderat de faptul că nu găsește muncitori și chiar spunea că ajutoarele sociale sunt prea mari. Vorbim de Partidul Socialist Român, deci oameni care nu ar trebui să se supere. Aceasta a fost prima parte, cu ajutoarele sociale, cealaltă și este iarăși o prioritate importantă în programul economic, relația cu statul în general, cu ANAF-un în special. Și aici exemple sunt foarte multe și foarte diverse, cred că le știți și dumneavoastră, relația ANAF- persoană fizică sau ANAF-persoană juridică, a ajuns într-un punct critic și vedem asta prin faptul că foarte mulți oameni nu mai vor să își deschidă afaceri în România, nu pentru că nu ar putea să facă o afacere, ci pentru că nu vor să mai aibă de-a face cu statul, statul sau ANAF-ul. Vă dau un exemplu simplu până unde s-a ajuns cu reglementările de la ANAF, acea reglementare 0 88 care se referă la TVA, a făcut ca într-un singur an România să scadă în topul competivității internaționale cu 8 locuri. Este așa de mare problema sau suprareglementarea acestui sistem că o singură reglementare adăugată ne-a făcut să pierdem 8 locuri în topul competivității. Asta înseamnă pentru noi costuri mai mari de finanțare internațională, înseamnă investitori străini care se uită și nu vor să mai vină în România pentru că este greu să faci afaceri, înseamnă lipsa capitalului și așa mai departe. Doar din cauza unei singure decalații. Deci trebuie la ANAF, relația ANAF-contribuabili trebuie schimbată și iarăși același lucru îl aud și la București și la Râmnicul Vâlcea și la Craiova și cam în toată țara și la Cluj, trebuie făcut ceva acolo și urgent. Acest 0 88 va fi eliminat în primele momente după guvernare, asta este una dintre lucrurile pe care le vom face imediat . Alte măsuri care vor ajuta imediat vor fi scăderea numărului de declarații pe care trebuie să le facă o companie într-un an. Cred că știți că o companie are până la 55 de declarații pe care trebuie să le depună  într-un an, 20 dintre ele sau 21 sunt pentru impozit, vom reduce la 5 acest număr. Un alt exemplu este accesul pentru că informatizarea nu ar trebui să mai fie o problemă. Este foarte ciudat că în țara cu cea mai mare citeză de internet, când tehnilogia este ieftină, să nu poți să ai o informatisare a sistemului și instituțiile statului care au nevoie de documente, te pun pe tine să te duci de la o instituție la alta. Este nevoie, vom înglăda un sistem prin care instituțiile statului să își ia singure informațiile despre contribuabili de la o altă instituție și un alt lucru important, accesul companiilor în timp real la contul de la trezorerie și la fișa plătitorului, un alt lucru foare important. Aș putea să corbesc puțin și despre programul nostru economic dar discuția de astăzi a fost mai mult despre oameni de afaceri și despre problemele lor. Programul economic al PNL știu că l-ați văzut nu știu dacă este un moment oportun să spun cele mai importante măsuri. Cota unică de 16%, pentru că și aici în special angajatorii susțin acea reducere la 16% a contrubuțiilor pentru angajator. Pentru ei creșterea salariului minim a fost mult mai rapidă în ultima perioadă decât productivitatea și reducerea contribuției pentru angajator este o gură de oxigen. O altă măsură importantă la fiscalitate TVA-ul la 16% care ajută în acelasi timp consumul și firmele pentru că oamenii consumă de la firme. Referitor la impozit pe profit sunt sigur că știți că Ungaria a redus impozitul pe profit la 9%, Bulgaria are un impozit de 10% și acestea sunt țările, sau acest gen de țări sunt cele cu care noi intrăm în competiție pentru capital. Statele Unite au anunțat că s-ar putea să reducă și ei la 15% impozitul pentru companii, noi îl avem la 16%, colectăm cam 20% din el, colectăm ca și când am avea un impozit de 3,52%. Prin directiva 11 64, implementarea acelesi directive, pe care deja am depus-o în parlament, sperăm să ducem colectarea la 40% și asta ne-ar permite și nouă să ducem impozitul pe profit la 10% cât mai repede cu putință pentru că deja suntem în urma vecinilor noștri care cu inpozite mai mici au și un grad de colectare mai mare. Cam acestea ar fi măsurile, direcția în care ne ducem noi. Ca o temă generală a programului economic, administrare eficientă a economiei, de fapt vrem să trecem de la redistribuire la administrare. Până acum noi credem că s-a făcut o redistribuire a resurselor în economie, noi o să mergem pe o administrate eficientă și inteligentă a economiei", a declarat Florin Cîțu.

Maria Găman
Cât face 2+34?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

© Copyright 2008 - 2019 Lupa. Toate drepturile rezervate.