Cultură
Biblioteca lui Cicerone Poghirc a părăsit Franța pentru a se întoarce Acasă, la Craiova

După ce luni, 2 octombrie, Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” a anunțat că a intrat în posesia unui nou și valoros fond de cărți și documente, marți, 10 octombrie, transportul cuprinzând întreaga bibliotecă a cnoscutului orientalist Cicerone Poghirc a părăsit teritoriul Franței cu destinația finală Craiova, Biblioteca Aman. O dată sosite la Craiova, înscrisurile și toate cărțile, aproximativ 60 de cutii reprezentând câteva mii de volume și documente, vor fi organizate într-o colecție de sine stătătoare în cadrul Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

 

Urmare directă a vizitei întreprinse de Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”, la Paris, la începutul săptămânii trecute, biblioteca personală a lui Cicerone Poghirc se va alătura colecțiilor constituite în ultimul an în cadrul Muzeului Cărții și Exilului Românesc: Basarab NicolescuMircea Eliade, Vintilă Horia, Leonid Mămăligă și Paul Barbăneagră. Semnarea contractului de donație, la Paris, cu membrii familiei Poghirc - Elisabeta și Nicholas Poghirc, soția și fiul profesorului - pentru cărțile, documentele, fotografiile extrasele și toate celelalte înscrisuri și materiale lăsate generațiilor viitoare de Cicerone Poghirc, contribuie în mod semnificativ la efortul de completare permanentă a fondului documentar consacrat Exilului Românesc.

Cu această ocazie, Cicerone Poghirc, reprezentant marcant al Exilului Românesc din Franța și Germania, cel mai notoriu orientalist și indoeuropenist român, personalitate cu o activitate rodnică în spate și cu o bibiotecă consistentă lăsată posterității, se alătură galeriei de figuri emblematice puse în valoare de Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” la Craiova. 

Entuziasmului pe care l-am resimțit cu toții săptămâna trecută a fost înlocuit de sentimente precum împlinirea și satisfacția lucrului bine realizat. Motivul este pe cât de simplu pe atât de legitim. Colecția lui Cicerone Poghirc a părăsit Franța pentru a se întoarce Acasă. Subliniez termenul de Acasă pentru că Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, prin Muzeul Cărții și Exilului Românesc”, revendică pentru sine calitatea de casă, de loc de prezervare și valorificare a nestematelor, cărți, studii, manuscrise, fotografii și alte asemenea, lăsate posterității de scriitorii, artiștii și intelectualii care, în fond, întruchipează Generația Exilului Românesc. Pentru rapiditatea cu care am putut proceda la transportarea colecției spre Craiova, pentru disponibilitatea de a ne sprijini în toate aspectele organizatorice și logistice, le mulțumim domnului academician Basarab Nicolescu, respectiv doamnei Mariana Iova”, a delcarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”.

 

 

Despre Cicerone Poghirc

 

CICERONE POGHIRC s-a nascut la 20 martie 1928 în Măscurei, astăzi comuna Pogana, județul Vaslui, intr-o familie de învățători. A urmat cursurile școlii primare în comuna Iana, iar ulterior cursurile Liceului militar din Chișinău. Latina a studiat-o la Craiova, cu profesorul Dogaru, primul director al bibliotecii Universității din Craiova. A studiat la secția de Filologie Clasică a Facultății de Filologie din Iași și apoi la București. A fost asistent (1951), apoi lector (1954), la catedra de Filologie Clasică și Lingvistică generală a Facultății de Limbi Străine a Universității din București, perioadă în care a colaborat și la Dicționarul Academiei. Începând cu anul 1963 a fost conferențiar la aceeași catedră și  ulterior profesor (din 1968).

A fost trimis cu bursă la Leningrad, astăzi Sankt Petersburg, (1955) pentru studii în Gramatica (Comparată) Limbilor Indo-Europene, pregătindu-și teza de doctorat (în domeniul indo-germanisticii). A întreprins cercetări asupra limbilor sanscrită, hitită, gotică, irlandeză veche, lituaniană și slavă veche și a continuat studiile limbilor balcanice, basco-umbrică, bretonă și norvegiană. 

După doctorat a deținut, pe rând, funcțiile: secretar al Societății de studii clasice și secretar al Cercului Lingvistic al cadrelor didactice din filologie (1959-1962), șef al Catedrei de limbi orientale (1963-1972) și al Catedrei de filologie clasică (1974-1976) la facultatea de Limbi Străine din București. Prodecan al Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (1963-1970) a Universității din București, Secretar (1961-1974) și vicepreședinte (1974-1979) al Societății de studii clasice din R.S.R. Președinte al Societății de studii orientale (1969-1979), respectiv Director general al secției pentru învățământ universitar din cadrul Ministerului Învățământului (1970-1972).

Visiting professor la Universitățile Indiana, Michigan și Berkely-California, S.U.A. (1973-1974) și la Universitatea din Padova, Italia (1976-1979). Stabilit din 1979 în Franța, la Paris și naturalist 9 ani mai târziu (1988), CIcerone Poghirc a mai îndeplinit rolurile de lector  de limbă și literatură română  (din 1980) și profesor onorific (1985-1993) la Universitatea RUhr din Bochum.

A fost secretar general al Centrului Român de Cercetări din Paris (din 1982) și a colaborat cu note, articole, recenzii și eseuri la reviste precum Lupta, Cuvântul românesc, Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences, Dacoromania ș.a. De asemenea, activitatea sa științifică a înglobat și publicarea de studii și materiale științifice publicate în reviste de specialitate. Cea mai mare parte a materialelor realizate de Cicerone Poghirc abordează teme și subiecte precum filologia, lingvistica, în mod deosebit de extracție indoeuropeană și orientală.

Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe și membru de onoare al Societății Române de Studii Indo-Europene, Cicerone Poghirc a fost distins cu Ordinul Național pentru Merit în grad de comandor în decembrie 2000. A murit în data de 15 aprilie 2009, fiind înmormântat la Paris.

Câţi ani are o persoana care isi serbeaza majoratul?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

© Copyright 2008 - 2018 Lupa. Toate drepturile rezervate.