Actualitate
Operațiunea “Alexandria Online Action Fraud”. 12 cetățeni români extrădați în SUA

Departamentul American de Justiție a făcut publice documente judecătorești potrivit cărora, 16 cetățeni români, majoritatea din Alexandria, sunt acuzați că au orchestrat o schemă sofisticată de a fura bani de la victime, cetățeni americani, începând cu anul 2016, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 34 milioane de dolari.12 persoane au fost deja extrădate în Statele Unite ale Americii, procesul fiind programat să înceapă în luna iunie a acestui an.

În iulie 2018, un juriu federal din Lexington, Kentucky a pus sub acuzare 15 cetățeni străini, aceștia fiind acuzați de conspirație RICO, fraudă prin internet, spălare de bani și furt de identitate agravată. Acuzații sunt: Andrei-Cătălin Stoica, Victor Aurel Grama, Liviu Sorin Nedelcu, Ionuț Ciobanu, Marius-Dorin Cernat, Alexandru Ion, Ștefan Alexandru Păiuși, Eugen Alin Badea, Cristișor Olteanu, Adrian Mitan, Bogdan Ștefan Popescu, Florin Arvat, Alin Ionuț Dobrică și Vlad Călin Nistor, toți din România, dar și cetățeanul bulgar Rossen Iossifov, în vârstă de 51 de ani. De asemenea, săptămâna trecută, marele juriu din Lexington i-a mai pus sub acuzare pe Beniamin Filip Ologeanu, din Alexandria și patru cetățeni americani care, de asemenea, sunt acuzați de spălare de bani și furt de identitate. Din cei 16 acuzați, 12 au fost deja extrădați în Statele Unite ale Americii, procesul fiind programat să înceapă în luna iunie 2019. În rechizitoriul întocmit de procurorii americani se arată că acuzații, care aveau baza în Alexandria, puseseră la punct o schemă elaborată de licitații online, prin care convingeau victimele să cumpere produse care în realitate nu existau. Suspecții postau anunțuri de vânzare pe Craiglist sau eBay, acestea fiind în general autovehicule, după care, prin diverse metode, convingeau victimele să le trimită diverse sume de bani. Pentru a fi cât mai convingători, membrii rețelei trimiteau persoanelor înșelate facturi pentru ca tranzacțiile să pară cât mai legitime. Agenții Secret Service au facut publice metodele de operare a rețelei: “Ciobanu și complicii săi au folosit adresa de e-mail judith82@gmail.com pentru a comunica cu victimele despre vânzarea de autovehicule, semnând e-mailurile ca sgt. Judith lane și a creat un cont de Facebook, fiind descris ca membru al Forțelor Aerien. Ciobanu, a postat anunțuri de vânzare de automobile de pe contul fals de Facebook. De asemenea, Cernat și partenerii săi au trimis victemelor facturi care păreau de la eBay Motors și au furnizat un număr de telefon al Departamentului de suport tehnic eBay și adresa de e-mail a ebay@processing-secure.com. Aceste facturi au furnizat instrucțiuni de plată și au indus un limbaj liniștitor pentru tranzacții sigure cum ar fi: prin serviciile OneVanilla Prepaid Visa vă putem garanta 100% protecție și asigurare în această tranzacție. Plățile prin eBay vor asigura plata până când cumpărătorul primește, verifică și acceptă produsul. Sau, dacă va fi cazul, eBay va restitui plata cumpărătorului", se arată în comunicatul celor de la Secret Service. Odată banii primiți, se trecea la o o nouă etapă. Vlad-Călin Nistor, proprietarul Coin Flux Services SRL și bulgarul Rossen Iossifov, care deținea R G Coins, se ocupau de spălarea banilor, cu ajutorul cryptomonedelor, deși știau ca banii erau proveniți din fraude. Operaținea de spălare de bani folosea și complici de origine americană, care converteau banii proveniți din fraude, în bitcoini, apoi cryptomonedele erau transferate în Romania. Agenții Secret Service îl acuză pe clujeanul Nistor că odată transferați în Romania, acesta se ocupa de convertirea bitcoinilor în lei, prin intermediul aplicației Coinflux, apoi redistribuia în conturile suspecților sumele obținute. Dacă vor fi găsiți vinovați, fiecare acuzat riscă până la 20 ani de închisoare pentru acuzațiile de conspirație RICO și fraudă, iar pentru furtul de identitate inculpații riscă încă 15 ani de închisoare.

La ce ora se bea ceaiul de la ora 5?
Declaraţia zilei

"Este o dată pe care clubul a avansat-o, este dorința lor. Să nu uităm că au mai fost date, și cu 29, și cu 24, și cu 25, dar nu sunt o certitudine" - Mihail Genoiu, primarul Craiovei 

© Copyright 2008 - 2019 Lupa. Toate drepturile rezervate.